Agonia
E întuneric și rece
în celulă...
Umbra gratiilor îmi frînge trupul.
Lampa se sparse ieri
și lumina zace răvășită
printre cioburi...
Ecoul pașilor de înger
îmi mai vibrează în timpane.
Miroase a scrum.
Aripile... mi-au ars aripile...
Uitasem ca ieri
am încercat să evadez.
Uitasem de ce sunt aici...
De ieri sufăr de scleroză.
De astăzi îmi doresc aripi,
iar de mîine...
Am uitat că sufăr de scleroză!
poezie de Otilia Biriuc
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre aripi
- poezii despre întuneric
- poezii despre îngeri
- poezii despre uitare
- poezii despre trecut
- poezii despre prezent
- poezii despre dorințe
- poezii despre cenușă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.