Dimineti de duminica
Dimineața, în straie de Duminică,
Îngerul șterge lacrimile din ferestre.
Leagănul cerului albastru de fluturii nopții.
Într-unul copil și bătrân.
Și iatămă-s Doamne
Scribul tău cel iubit!
Nu de tot bun,
Nu de tot cumințit!
Fiecare pas ar putea fi ultimul
iar ultimul poate chiar primul
și orice oprire un mai mare avânt.
La capătul Muntelui
Îngerul surâde-n Cuvânt.
poezie de Maria Eugenia Olaru
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre noapte
- poezii despre munți
- poezii despre iubire
- poezii despre fluturi
- poezii despre dimineață
- poezii despre cuvinte
- poezii despre copilărie
- poezii despre bătrânețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.