Maci de glie

M-ai câştigat cu un şăgalnic zâmbet,
Un proaspăt răsărit de primăvară,
Melancolia trebuie să dispară,
Şi totul e un cântec şi un zumzet.
Aparenţele mă-nşeală atât de mult,
Încât nu mai dau atenţie tristeţii
Din ochii tăi, dând voie bunătăţii
Tale, să mă cucerească şi ascult
Mai departe rondelul primăverii,
Purtat de dulce mireasmă de liliac,
Colindăm răzoarele cu flori de mac,
Uitaţi de timp, ne-a prins răcoarea serii.
La un pahar de vin ne-am destăinuit,
În joacă, toate dubiile le-am izgonit.

poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Votează! | Copiază!