Omenesc
Vine, vine, fara seama
Fara sa gandesti la el
Si din firea-ti ta prea calma
Te transforma in alt fel.
Îti da forta si caldura,
Îti da viata si dorinta,
Te indeamna si te fura
Sa nu ai defel cainta.
Ganduri, ganduri, te framanta
Si te lasa fara grai,
Îti simti inima cum canta,
Te trezesti direct in RAI.
Iar cand visu-ti izbaveste
Te ridici si cazi pe spate,
Îti tragi sufletul de pește
C-o sa-ncepi din nou si poate
Nu vorbi, ci doar gandeste!
poezie de Emilian Robert Vicol
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Emilian Robert Vicol. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.