Suflet întinat
Plouă iar, dar azi mă liniștește,
Când dorul de acasă pe zi ce trece crește.
Și ascult în ploaie cum picurii vorbesc,
Că și pe ei îi doare atunci când se lovesc.
Parcă am fi noi, în "zgomotul de-afară"
Iar sufletul o coală, ce o-ntinăm parcă-n neștire cu stropi din călimară.
Ploaia s-a oprit, a mai trecut o zi,
Dar sufletul neîngrijit mai are multe "bătălii".
poezie de Cosmin Leca
Adăugat de Cosmin Leca
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cosmin Leca. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.