E atâta primăvară...
E atâta primăvară-n jur
că simt și eu că înfloresc
și-n loc să fiu mai fericită,
la alte lucruri mă gândesc...
Dar, astăzi vreau să fiu altfel,
la rele să nu mă gândesc,
să merg către Biserică
și sufletul să-l liniștesc...
Numai alăturea de El,
vom căpăta nădejde-n viață,
iar viața noastră ne va fi,
o luminoasă dimineață!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.