Final ratat
Nu mai vorbim de mult și este noapte
Bat clopote cu sunete de-argint
Parcă și gândurile azi ne mint
Parcă și viața este prea departe
Simțim nevoia să vorbim în șoapte
Ciudate hieroglife vin buimace
Și se aștern cuminți pe foi desprinse
Păcat de-aceste versuri neatinse
Aveam așa de multe sentimente
Să-ți spun, dar mă închid în carapace.
Așa a fost să fie, îmi șoptesc
Iubita mea să fie o himeră
Postata undeva în stratosferă
Ca un final de film fără imagini
Sau ca un vis frumos, neomenesc...
poezie de George Terziu
Adăugat de George Terziu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.