Invocație...
Lasă-mi pe pervazul zilelor
Firimituri din tine
Iar eu am să vin să le strâng
În cutia inimii
Să te refac ca un puzzle de copii...
Lasă-mi o cană pe buza fântânii de sentimente
Să-mi pot adăpa fluturii
Și brazdele unde-am însămânțat gândul către tine...
Îndreaptă-ți auzul înspre chemări,
Chemări ce vin dinspre priviri,
Priviri ce pleacă
Din reflexia mea...
Depărtează-ți acei neuroni negativi
Și lasă-mi o cale-n sinapsă,
Prin dezmierdări să te pătrund
Înțelegându-ne
Într-un suflu de pace...
Unul altuia să ne călcăm pe urme,
Pe urme de rouă,
De amiezi și-asfințiri,
Pe urme de stele cu lună sau nor
Pe urme de piatră, de puf, de amor...
Hai lasă-te-n vraja sincerității
Și spune-mi ce vreau să aud,
Lasă-te dusă pe aripi de-alint,
Dacă-ți spun te iubesc
Nu te mint...
poezie de Vasile Zamolxeanu (5 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre zile
- poezii despre stele
- poezii despre sinceritate
- poezii despre rouă
- poezii despre pace
- poezii despre minciună
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.