Oh, Sisif!
Sisif, luptând cu stânca din tine,
Cel mai greu de urcat,
Cu tăceri, deznădejdi,
Cu cenușa trecutelor vieți,
Dăunătoare priveliști,
Silnice vicii
Când strădanii ți-au fost
Loiale surâsuri...
Când ai îngenunchiat?!
Frustrări și chemări,
Sângerate poteci te așteaptă să treci...
Nesupunerea ființei
Ți-a alungat gândul
Și ți l-au ridicat ca pe un numitor.
Din Corint a curs sange,
Cuvântul a încolțit
În palmele tale.
Sisif săndit a umbla
Cu tălpile goale,
Prin tine,
Prin sufletul tău ca o arșiță,
Prin pustiul din gând.
Zeus te-a osândit
Spre a-ți purifica ființa
Și ai deveni OM.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.