Toamna toacă frunzele cu foarfeca amintirii
Păsările au zguduit zarea pentru a face plajă
Unde soarele învață să doarmă cu fața spre noi.
Toamna toacă frunzele cu foarfeca amintirii
Peste suflete sfinte, peste crucile puse-n noroi.
Tata râde-n adânc, mă-ntreabă dacă Unirea-i făcută,
Dacă nopțile sunt luminate de chelia lunii.
O cârtiță sătulă de ierburi, acoperite de tristețe,
Îi face galerii pe coasta unde au rădăcină prunii.
Troița numără lacrimile adânci și uscate,
Crucea îi șterge nasul plimbat prin uitate cimitire.
Tata mă întreabă dacă pe 1 Decembrie
Pot să-i aduc o cocardă tricoloră ca amintire.
Aprind o lumânare, o așez pe tăișul de coasă,
Să văd pasărea nopții care se ouă în lacrimi, acasă!
sonet de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre păsări
- poezii despre noapte
- poezii despre cruce
- poezii despre amintiri
- poezii despre învățătură
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.