Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Sonetul frunzelor de-apoi

Atâtea frunze mor și cad,
Când mai abrupt, când mai ușor,
Pe un covor înșelător,
Un Styx al lor, un fel de vad.

Sunt smulse dintr-un ultim vis
Cu mângâierea din apus,
A brizei care le-a sedus
Iar azi le poartă spre abis.

Și cad, și cad, deja s-au strâns
Atât de multe, curg puhoi
Pe fluviul vechi de frunze noi,

Și curg din arbori ca un plâns,
Lăsându-i triști, lăsându-i goi,
Spre lumea frunzelor de-apoi.

sonet de (24 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

Vezi și următoarele:

 

1
Yorick [din public] a spus pe 16 decembrie 2016:
Domnule Daniel,

Vă felicit sincer pentru acest sonet deosebit.
Mi-ar face mare plăcere să mai citesc și alte poeme asemănătoare.
Dacă mai aveți, dați-le drumul, să ne putem
bucura și noi.
Vă așteptăm.

Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Dicționare

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook