Doar o amintire...
Copilărie - un simplu cuvânt, nu o simplă amintire
O mie de sentimente ce in mine reînvie
Când acest cuvânt melodios îmi sună în ureche
Frumusețea copilăriei - fără pereche
Știi tu oare ce frumos ne jucam pe câmpul verde-crud din al bunicilor sat?
Cum zburdam de fericire, cum făceam ce ne era mai drag?
Când probleme vieții nu ne interesau,
Când jocurile amuzante erau tot ce ne plăceau.
Dar nu mai putem face nimic
Timpul a zburat.
Nu mai sunt acel copil mic ce eram odată.
Când viitorul se aproprie și prezentul e trecut.
Trecutul rămâne doar o amintire vagă.
poezie de Alexandra Marinescu (21 septembrie 2016)
Adăugat de Alexandra Marinescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.