Miraj
alb, prea mult alb
se aleargă în juru-mi
ca un carusel al morții
până când întunericul
devine lumină
apăs butonul de panică
salonul șase e gol
vidul ne macină
precum un concasor
pietrele albe din râu
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.