Moartea
mă-nvăluie toamna
cu umbre cărămizii
și frunze veștede
mi se zbat lângă tâmplă
lasă-mi timp
doamna mea
între noapte și zi
o răsuflare și alta
curând
voi îmbrăca
rochia neagră a iernii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.