Nu te înclina la soartă
N-am avut atunci curajul
în ochii tăi să privesc,
ca să-ți descopăr necazul
și apoi să-l definesc.
Aveai obrazu-îmbujorat,
fruntea îți trăda tristeți,
pe care tu le-ai îndurat
dea-lungul acestei vieți.
Când te lovește un necaz,
pentru viață, luptă, orice-ar fi!
Când lacrimi îți curg pe obraz,
din drumul tău, nu te opri!
Nu te înclina la soartă!
Viața merge înainte.
Schimbă straiele și poartă,
ale vieții noi veșminte!
Eu înclin să cred, măi fată,
că soarele va răsări.
Și cu fața luminată
vei putea din nou iubi.
poezie de Dumitru Delcă (august 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.