Ultima invocație
În cele din urmă, lin,
Dintre zidurile puternicei fortărețe,
Din copca ferecatelor lacăte, din strânsoarea
Ușilor bine-ncuiate,
Eliberează-mă.
Fă-mă să lunec neauzit;
Cu cheia blândeții descuie lacătele-
cu o șoptire
Deschide ușile larg, o, Suflete!
Lin! nu fi nerăbdător,
(Puternică-i stăpânirea ta, carne ce pieri!
Puternică ți-e-mbrățișarea, iubire.)
poezie clasică de Walt Whitman din Din lirica de dragoste a lumii
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.