Publicitate

Eu sunt un calmant.
Sunt eficient acasă.
Lucrez la serviciu.
Trec examene
în calitate de martor.
Repar grijuliu ceşti sparte.
Tot ce ai de făcut este să mă iei,
îngăduie-mi să mă topesc sub limba ta,
înghite-mă
cu un phar de apă.

Ştiu cum sa tratez nefericirea,
cum să primesc veştile proaste.
Pot minimaliza nedreptatea,
pot înlocui absenţa lui Dumnezeu
sau ridica voalul văduvei de pe faţa ta.
Oare ce mai aştepţi?
Ai încredere în compasiunea mea chimică.

Eşti, încă, un bărbat tânar, o femeie tânără.
Nu este prea târziu pentru a învăţa să te desfaci.
Cine a spus
că trebuie să primeşti lovitura în bărbie?

Preiau eu abisul în care te afli.
Îl voi înveli cu apele somnului.
Îmi vei fi purta recunoştinţă pentru că ţi-am dăruit
patru lăbuţe moi să aterizezi.

Vinde-mi sufletul tău –
Nu mai există alţi cumpărători.

Nu mai există de-acum alţi diavoli.

poezie de Wislawa Szymborska, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!