Lemn sfânt
În văile Ierusalimului, la unul,
Păios de raze, pământiu la piele:
Un spic de-argint, în stânga lui, Crăciunul,
Rusalii ard în dreapta-i cu inele.
Pe acest lemn ce-aș vrea să curăț, nu e
Unghi ocolit de praf, icoană veche!
Văd praful rouă, rănile tămâie?
- Sfânt alterat, neutru, nepereche.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Ion Barbu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre rouă
- poezii despre lemn
- poezii despre icoane
- poezii despre curățenie
- poezii despre Crăciun
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.