Ziua mamei

În ceruri clopotele bat
Chemarea la tăcere.
Îngerii toţi au adunat
Iubire în panere.

Lumină sfântă împrejur ;
Deodată bate toaca.
În raiul alb, senin şi pur
Stă maica mea, săraca...

Îngenuncheată între sfinţi,
Aprinde lumânare ;
E gârbovă de neputinţi
Şi inima o doare

Că n-a mai zăbovit cu noi
Cu toţi, cu fiecare,
Să mângâie cu palme moi
Vreo lacrimă de sare.

Nu ştiu cum am ajuns aici -
Aşa minune mare...
Şi ce tăcere - ca un bici
De rugi cu-nflăcărare...

Cât aş dori acum s-o strig,
Dar tulbur adunarea...
Toţi îngerii uşor se sting -
Îmi întrerup visarea.

Îmi trec pe frunte un ştergar
Ce-l umplu de sudoare.
E-a mamei zi în calendar...
Dă-i, Doamne, alinare!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (24 octombrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Votează! | Copiază!