Nu zic nimică
Mă tot uit, calic, în straiță -
Straița fercheșă a mea ;
Dintr-un pom mă râde-o gaiță -
Ciuguli-o-ar ea ceva...
Ochii par că-mi lăcrimează -
De covrig gaură nu-i ;
E trecut deja de-amiază -
Straița-n băț și pofta-n cui!
Ce să zic? Nu zic nimică -
Ceva rău de cozonaci
Ori de-o pulpă, la adică,
Rumenită mai dibaci.
Nu pot, însă, cu dușmanul
Ce s-a-ntins la ghiorăit?
Poame acre iar, mi-i planul
De avans la sforăit.
Eu mai dorm cât umbra tace -
Soare rumen în cuptor ;
Vara-i lungă, lenea zace,
Nu prea mi-e de ajutor.
Ce mai mălăiețe poame
Cresc în loc de coapte pâini!
Cui le-a pus nu-i mai e foame?
Să culeg cu două mâini...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (3 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.