Bocet
Somn și moarte vulturi întunecați
Toată noaptea plutiți deasupra capului meu:
Statuia de aur a Omului
E acoperită cu talazul înghețat
Al Eternității. De acest groaznic recif
Se sfarmă bucăți purpurii
Și voci negre jelesc
Peste mare.
Soră a sălbaticei disperări
Iată, se scufundă o navă
Printre stele
Iar chipul nopții își pierde glasul.
poezie clasică de Georg Trakl, traducere de Necula Florin Dănuț
Adăugat de Baude
Votează! | Copiază!
Cartea "Gedichte / Poezii" de Georg Trakl este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre întuneric
- poezii despre vulturi
- poezii despre voce
- poezii despre stele
- poezii despre somn
- poezii despre sculptură
- poezii despre negru
- poezii despre moarte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.