Câine bolnav
un câine bolnav
trage să moară-n amiază
interioarele îmi dau de gândit
în unele este întuneric
în altele nu poți să calci de cadavre întinse pe jos
d-aia umblu mai mult pe dealuri
prin văi, prin tufișuri
unde mă culc cu nevasta lui cutare sau a lui cutare
una a venit la întâlnire
cu capul lui bărbat-su într-o sacoșă
am jucat șeptic, în trei, pe porunci-
l-am trimis să întoarcă vacile.
poezie de Alexandru Draganoaia
Adăugat de Alexandru Draganoaia
Votează! | Copiază!
1 apostol bologa [utilizator înregistrat] a spus pe 3 noiembrie 2015: |
Interesantă abordare a realității. De fapt aceasta e poezia, transfigurarea realului. |