Ar fi nedrept...
Ar fi nedrept să te privesc plecând,
E totuși iarnă, amurgurile-s reci,
N-aș vrea să simt parfumul tău când pleci
Și să primesc acest blestem curgând,
În pieptul meu, ca o nestinsă lavă,
Ca un ecou ce vine din adânc,
Cu stropi de ceară, zbucium și pământ
Și-această iarnă mută, revanșardă.
Ar fi nedrept să te privesc plecând,
E totuși iarnă, ninsoarea se așterne,
Aș vrea să simt privirea ta în gene
Și glasul tău, în pieptul meu, curgând.
poezie de Adrian Abrudan
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.