Ce zici...
Ne știm? Daaaa, parcă ne-am mai întâlnit
Privirile prin iarba necosită
A unui vis plăpând și hămesit
De dragoste... Ți-am fost și-atunci ispită
Și m-așteptam ca-n gânduri să-mi mângâi
Obrazul fin, ca pârgul de caisă.
Deja te auzeam cum strigi "Rămâi!
Ești viața mea!"... Dar nu ți-am fost promisă
Și am plecat... Cu pași desculți, pe nori
Am rătăcit o viață și-o poveste
Până am înțeles că tu mă dori
Și pentru tine-n loc mi se oprește
Pământul... M-am întors și îți zâmbesc
Tu doar atât mai fă, ia-mă de mână
Și du-mă-acolo unde zări vorbesc
Că vom fi totdeauna împreună...
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.