Uitare...
Când suflă vântul dinspre mare uitare,
Aduce zbuciumul cu el.
Învolburare, ceață și furtună,
Se sparg la țărm fără a avea un țel!
Se strâng la malul mării trăiri trecute,
Iubirea rătăcită aici se trezește,
Din marea învolburată, prin a ceții vreme,
Dragostea, la mal înflorește!
Te strig la țărm iubire,
Nu trebuie decât să-mi auzi chemarea,
Sunt sigura că vei veni într-o zi
Și împreună vom trăi visarea!
Totul e vis, totu'-i uitare,
Doar tărmul și cu marea au rămas,
Te-aștept de-o veșnicie și uitarea,
O rog să plece cu ultimul vas!
poezie de Liliana Andrei (4 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.