Cocori timpurii
Doar cocori timpurii
Mai răzbat peste nori;
Și străbat munți pustii,
Ce se pierd în culori.
Cerul viu e absent
Peste ochiul proscris,
Iară timpul latent
Se coboară în vis.
Doar un strigăt suav
De egretă pierdută,
Mă adulmecă grav
C-o privire cam mută.
Îmi simt ochiul stins
Și o lacrimă scrum,
Peste umărul nins
De-ncercări în postum.
Nici ziua nu-i albă,
Când pasărea strigă.
Iar privirea-i în salbă
Și durerea intrigă...
poezie de Liviu Reti (2 octombrie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.