Despre veșmintele Juliei
Când Julia se plimbă-n mătăsuri, ei, bine,
Atunci, atunci realizez curbele fine,
Cât de lichidă îmbrăcămintea-i devine.
Atunci când îmi arunc privirea spre ea și văd
Freamătul lejer al fustei, pielea de omăt,
Îmi iau foc călcâile în mine-i prăpăd!
poezie de Robert Herrick, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.