Eu, legată de tine
eu, legată de tine
printr-o spinare de stea
și printr-o agrafă de sânge lunar
pusă de tine în părul de jar
printr-un arc voltaic ceresc
și de durere pusă să strălucesc
eu, trebuind să aștept răsăritul
o altă noapte și o altă eternitate
să te iubesc și s-adorm
eu, amân precum o moarte
în cuvinte, pierzându-mă
pentru fericirea cuvintelor
o să înțelegi viața păsării
ce arde de dor pe ploi de jar
nu știu cine pleacă și cine râmâne
singurul trup e al nostru murind
singura dragoste e a noastră
fără spațiu și timp.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre cuvinte
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre păsări
- poezii despre păr
- poezii despre ploaie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.