Voalul
Din temple egiptene, tu apari...
Din depărtatele deșerturi
Al lumilor arabe,
Chipul tău nu vrei să ni-l arăți
Crezi că noi avem păcate?
De îți ascunzi fața de toți?
Îmi ieși în cale, dar mă privești cu frică
Îți pui vălul, de câte ori mă vezi
Și crezi că nu am dreptul
Ca să privesc o clipă
Ochii fascinanți, și verzi.
Începi să râzi, ești o enigmă
Nu știi ce e amorul
Și fugi, te-ntorci, zâmbești
Și-ți pui, pe chip, iar vălul.
Dă-ți voalul la o parte,
Vreau să te văd mereu
Sau vrei ca să îmi porți credință?
Dă-ți vălul la o parte, din fața mea,
Eu nu sunt Dumnezeu.
poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre verde
- poezii despre râs
- poezii despre religie
- poezii despre ochi
- poezii despre frică
- poezii despre deșert
- poezii despre Egipt
- poezii despre Dumnezeu
1 Agamemnon [din public] a spus pe 21 septembrie 2015: |
| Domnule autor! Dacă vreți să predați cursuri de amor unei femei arabe, riscați enorm. Puteți să vă pierdeți iremediabil, la propriu, capul sau, mai rău, simbolul bărbăției. Arabii nu știu de glumă, când cineva atentează la femeile sau cămilele lor. O femeie arabă nu-și devoalează frumusețea decât în fața soțului ei. De ce nu apelați la femei creștine, gata devoalate, mult mai ușor de convins, atunci când masculii vorbesc serios. Aveți șanse mari. Din versul "Vreau să te văd mereu" deduc că vreți să vă însurați! |
2 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 22 septembrie 2015: |
| "Crezi că noi avem păcate?" Greșit! Interpretare bizară, confuzie inadmisibilă!! Domnule autor, voalul femeii musulmane nu reprezintă, nicidecum, un sistem antibacterian, un rulou exterior împotriva razelor solare sau o superficială perdea forestieră! Nu despre asta e vorba! Semnificația voalului purtat de musulmancă are cu totul altă premisă! Voalul este, dimpotrivă, un sistem de protecție pentru partea bărbătească! Așa a poruncit Creatorul (vai, mascul și El!!!), ca femeia (păcătoasa) să nu tenteze vulnerabilitatea bietului bărbat (sexul tare, nu?!) (adică prețiozitatea masculină) și să-l împingă (vezi), în prihana preacurviei ... Domnule poet, de ce folosiți conjuncția consecutivă "ca să", în loc de particula conjunctivală "să"? Ex.: "ca să privesc", "ca să îmi porți". Corect: "să privesc", "să îmi "porți". Am observat această greșeală și la alți autori! Sper să nu vă supărați prea tare! Oricum îmi cer scuze pentru intervenție! |