Grădină de lime
Umbre cu miros de lămâi
Se-apleacă peste sufletul meu...
Nisipul are culoarea aramei.
I-a împrumutat-o apusul.
A încolțit din răsăritul unei noi dimineți.
A prins-o cu lanțul tăcerii
De cingătoarea unui poem.
"Să fii iederă!" a poruncit
Și transcendentul s-a deschis ca o ușă.
Ploua cu semințe pe cer!
Cu plâns și cenușă...
Ochii - petale de lămâi,
S-au ascuns sub ploapa devenită altar.
Și universul a încolțit
Grădină de lime.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.