Prenupțială
nu închide ochii când m-aplec spre tine
las să-și oglindească ființa nevăzutul
sferica lumină ce și-a stins sărutul
sieși reflectată-n aura-i divină
nu închide ochii să se facă seară
fii privigătoarea trilului sublim
suntem cei din veacuri și de ne dorim
datu-ne-a vedere noaptea din afară
nu închide ochii când ne înnoim
dimpreuna firii-n visul de-adâncime
scutură de sâmburi ramura-n treime
fructul mușcăturii celuilalt tărâm
poezie de Eugen Evu
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.