Sara în brațele tatălui
Celulă cu celulă, fătul s-a făcut singur, celulele
Au alcătuit alte celule. Altfel spus,
Fătul este făcut în cea mai mare parte din lapte.
Stând în brațele tatălui, semincioarele ochilor
Se mișcă, încercând să vadă, zâmbind pentru a ne atrage atenția;
Ea va întocmi o casa pentru nevoile ei
Din aceste camere Sara, semincioara,
Un pic violentă, răbdătoare. Vino, hai, să privim lumea
Strălucind: aceasta sămânță va rosti
Cuvinte, Max! Nu vor mai exista alte cuvinte în lume,
Doar cele rostite de copii noștri. Ce va face ea din lumea
Din care este făcută, îți poți imagina, Max?
poezie de George Oppen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre violență, poezii despre superlative, poezii despre ochi, poezii despre lactate, poezii despre imaginație, poezii despre existență sau poezii despre cuvinte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.