Metamorfoza
Cazusem într-un zbor
nemarginit si tandru
crezând ca sunt simbolul
nascut din Alexandru.
Un Macedon desertic
zdrobit de simbioza
acestei lumi ce-mi naste
acum Metamorfoza.
O loja îngereasca
în care meteoric
descopeream destinul
atât de metaforic.
Eu nu exist, pedeapsa
îmi bântuia cerescul
acestui spatiu monstru
cladindu-mi universul.
Si de va fi sa-mi fuga
spre alte lumi avântul,
voi îmblânzi în ruga
si cerul si pamântul.
poezie de Florentin Palaghia
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
1 Dobra Florica [din public] a spus pe 12 mai 2013: |
| un romantic incurabil |