Ochiul pineal
În căutarea NIRVANEI...
Obosiți de spasmele vieții
Lăsăm ochiul carnal în odihnă.
Stare de meditație -
Ne detașem de lumesc
Ca de un alt rând de haine.
Primește-ne, Doamne!
El, ne dezvăluie viziuni,
O nouă poartă -
Deschisă de data aceasta spre cer.
Energie spre transcendent,
În copilărie.
Cheakre eliberându-și spre univers
Lacrima pleoapei nisipoase...
Acuzați de evoluție universală,
Cei ce poartă secretul
Duc cu ei și lumina
De dincolo de întunericul morții.
Punct de echilibru,
Însemn pe toiagul papal.
Temelia multor credințe -
Ochiul pineal.
Țineți arzândă flacăra lui
Prin meditație, spirit pur,
Prin fapte de laudă!
Lumea din jur s-a înfrățit cu masoneria...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.