Altoire
Io mă retrag atunci
Ca un băiat cu bun simți ce sunt?
Bine crescut pe-o muchie de sat
Asta pentru că mă altoia tata când eram mic
Lui i-a plăcut pomicultura
m-a învățat și pe mine să altoiesc un păr
și exersam pe soră-mea
îi spuneam că verfic dacă are perucă sau nu
dar niciodată nu avea
parcă-mi făcea în ciudă
deși eram din acelaș altoi...
Neconvins continuam să verific
vechile îndoieli, mereu noi.
Și nu mă prindeam
Și tata mă altoia din nou, cu speranță...
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.