Dedicaţie doamnei inginer F.D

O fi cald sau o fi frig,
Eu am fler de detectiv...
O bizară întâmplare
Mi-a pus semne de-ntrebare..

Nu înţelegeam, adică,
Cum o simplă întrebare,
M-a băgat mai rău în ceaţă.
Ce sunt eu de vină, oare?!

Şi să nu-mi încep povestea
Ne-nţeleasă, dar cu haz,
Până nu v-aduc aminte
Că n-am pată pe obraz.

Deci primi mesaj pe face-book...
(sincer recunosc, blamez)
De ce îmi permit adică,
Astfel s-o etichetez?!

Vezi?! Mă întrebam, fireşte,
Cam ce rău oi fi făcut...
Astfel, doamnei inginere,
I-am spus simplu: "Vă ascult!"

Păi un "a" e lucru mare,
Căci Florin am vrut să scriu
Şi de gafa susnumită
Mi-am dat seama prea târziu.

Însă nu a mea-i greşeala,
Căci computerul, bolând,
Încurcându-şi socoteala,
A sărit pe un alt rând.

A trecut ca-ntr-o beţie,
Iţele a încurcat,
De era să dau de dracu,
Fără a avea păcat.

Că-i Florina Dumitrescu,
Ori Dumitraşcu Florin,
Ştiu că nu sunt vinovată,
Eu, pentru acest declin.

Domnişoara Marcu, fiind,
Ceea căreia-i scriam:
"Nu mi-am luat la revedere,
Să deranjez nu voiam!..."

Explicaţii... Întrebare...
Mesaju-a ajuns la ea?!
O, ce firi duplicitare
Şi computerele... Da?!

De-o fi una, de-o fi alta,
Cu impactu-am dat-o-n bară
Şi ne-am despărţit amice
Bune, tocmai către seară.

Când se termină cu bine
Şi nimic n-ai de-mpărţit,
Doamna vrea să dea la păsări,
Eu să mânc cotoiul fript...

Însă, v-amintesc prieteni,
Tare rău m-am speriat.
Voi să nu intraţi pe facebook
Când computerul e beat.

Staţi mai bine la o bere,
Ori citiţi o poezie,
Nu riscaţi, că daţi de dracu,
Ori de... Dumnezeu mai ştie...

Martor mi-e acum copila
Ei îi dedicam scrisoarea,
Altfel, pentru-această gafă,
Hm, plăteam cu... închisoarea...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!