Unde?!
Mal de trădări... Iluzii trecătoare,
Iudaice săruturi de argint
Se pierd în marea iarnă-nșelătoare,
În nesfârșitul nopții labirint.
Acolo sunt cărări de ne-cuvinte
Cu chip de șerpi și șoimi sculptați pe braț,
Acolo-i plâns și chin... Tu ia aminte!
Nimic din ce-i aici n-a mai rămas...
Nu-ți poți destăinui nefericirea
Acelor vagi și ne-nțelese umbre,
Căci ți-ai pierdut în alte lumi iubirea,
Tânjind spre alte false pietre scumpe.
În jadul sclipitor al dimineții,
Din sângerii nisipuri, răstigniți,
Se-nalță-n răsărituri suferinzii,
Cu miere și lumină ceruiți.
De nefirescul visului de-o clipă
Firescul ca o taină ne pătrunde...
Rostul clepsidrei pare că se schimbă...
Și în acest tablou sunt eu... dar unde?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.