Ploaia
Campu-ntreg e monoton
Sub povara lui de apa
Este sufletul de om
Imbatat de trista viata.
Intr-o urma-nbatranita
Ce se pierde-acum in apa
Oglindita sta tacerea
Glasuind cu glas de soapte.
Sub acoperis de frunze
Stau, privesc la corp de gaze:
Mici luciri scanteietoare
Mici luciri rupte din soare.
Mici sclipiri de curcubeu,
Ne anunta-n gura mare:
Iesi copil fricos la soare
Nu te voi manca chiar eu.
poezie de Pop Carmen Marina
Adăugat de CristiB.
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Pop Carmen Marina. [Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre ploaie
- poezii despre gură
- poezii despre frunze
- poezii despre frică
- poezii despre curcubeu
- poezii despre corp
- poezii despre copilărie
- poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.