Taxi
Doar un pic de răgaz, așteptare, la gară, școală, avion...
Se oprește mașina în galben, taxiul,
Ce înghite, în niciunde ducând râvnitul să umple pustiul,
Lăsând golu-n spate... Himera ce-a fost pe peron.
Doar el știe câți oare, câte întâlniri, ori dorințe se adună
Și câte trasee sortite, ori nu, le rescrie din scrise
Și împliniri, poate ajută mai iute să treacă din vise...
Un simplu gelos de taxi, ce-ar vrea numai el grăbiții să-i strângă, de mână...
Urgența, misterul ascuns, dorința așteptată, plătită înainte... arvună.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.