Un vis nocturn

Am stins lumina şi m-aşez
Pe patul ce mi-e mare,
Mi-e greu s-adorm, căci te visez,
Şi visul rău mă doare.

Nu închid ochii bine şi
Încep a te visa,
Aş vrea din visul meu să ieşi
Să mi te pot îmbrăţişa.

Desprinde-te, o, vis nocturn,
Din gânduri ieşi afară,
Şi vino-ntr-al capelei turn
Să ne iubim în noapte iară.

Desprinde-te şi fă-mi visarea
Reală ca şi un sărut,
Apoi alungă-mi întristarea
Şi dă-mi iubirea ce am vrut.

De-ai prinde viaţă, vis frumos,
De m-aş trezi cu tine,
Nu mi-ar fi gândul tumultos,
Iubirea mi-ar curge prin vine.

Şi dac-ar fi să se împlinească
Dorinţa sufletului meu,
Aş vrea inima să iubească
Un vis nocturn atât de greu.

poezie de Răzvan Isac (6 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Votează! | Copiază!