Amore, more, ore, re ... (dedicație pentu Sir)
De curând, un necunoscut m-a făcut să retrăiesc, insantaneu,
"Povestea unui om adevărat" (Boris Polevoi)!
Îi trimisesem o jerbă de flori, insinuată în lama unui pumnal!
A fost ca un vis, un coșmar ciudat în care,
eu însămi îi reamputasem picioarele,
eroului meu, dintr-o carte citită demult!
Din prea multă dragoste; sau răsfăț; sau din teamă!
Din teama de a nu-l pierde, zadarnic...!
A fost ca și cum aș fi secționat (fără niciun drept)
fiecare fibră dintr-o ființă!
S-ar fi putut întâmpla ca, pentru mine,
ea să nu se mai recoaguleze... niciodată!
Și totuși...
Și totuși, un necunoscut, un om pe care nu l-am văzut niciodată,
s-a reinventat, șia confecționat alte picioare (și mai trainice),
le-a reînvățat să danseze și a venit, jovial, către mine!
A venit din nou către mine, fără să-mi ceară nimic!
Nu oricine poate face asta dar, un om adevărat, poate!
poezie de Iulia Mirancea (1 februarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Iulia Mirancea. [
1 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 2 februarie 2015: |
| E minunat când, viața ne soate în față oameni, chiar și necunoscuți, care ne fac să ne simțim ca Pasărea Fenix! E înălțător și, te simți în siguranță, când vezi un om luptându-se pentru Dreptate, Bine, frumos! Pentru că știi că, în crezul său, exiști și tu! Iar asta, nu se poate trece cu vederea! Cineva trebuie să vadă, să recunoască, să creadă! |