Handra
Seară, poate ultima, poate penultima,
A venit la mine cineva, era disperat,
Nu știa de ce, era disperat pentru că nu știa de ce,
Îți lipsește o femeie, l-am întrebat?
Poate. Alcool? Nu. Fumezi? Nu prea. Citești?
Rar și numai cărți bune. Ce vrei? Nimic.
Nu vrei nimic? Ești un om fericit.
A zâmbit, a deschis ușa de la lift, dar liftul nu era acolo.
S-a dus în gol. Fericit. Încerc să mă liniștesc. Citesc o carte.
Liftul a fost reparat. Să nu uitați de poeții morți de foame.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.