Coasa și secera (fabulă)
Șfichiuind ovăzul dintr-un lan, o coasă,
Ce avansa frenetic, foarte beliocoasă,
Adresă o vorbă secerei vecine;
- Află încovoiat-o că e vai de tine...
Abia tai cât pumnul și n-ai nici-un spor,
Omul se apleacă până la răzor! se învlină
Dar la mine, iată;
Merge foarte drept!
- Ei!... Secerea zise, ești un "înțelept",
Recunosc, așa e... e-o vorbă divină;
Și ce-i drept, e drept...
La mine se înclină!
fabulă de Constantin Păun din Rime cu tâlc (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înțelepciune sau poezii despre vecini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.