Un fragment

După ce-otrava se-aşterne precum roua
Peste petalele lor, anumite flori
Au, spun unii, parfumul mai dulce decât
L-aveau când, din boboc, s-au desfăcut în zori.

Spun unii că oamenii condamnaţi la moarte
Beau vinul îndoit – o calpă, dulce zeamă,
Cu-o plăcere mai mare decât ar fi băut
Cândva cel mai curat, mai nobil vin din cramă.

Spun unii că în cântecele vrăjitoarelor,
Oricât de stridente sau crude din cale-afară,
Se află-un sentiment uitat, un ritm misterios,
O armonie poruncitoare şi bizară.

Eu cred că vocea diavolului
Intră-n urechea noastră mai adânc şi mai deplin
Decât cuvintele şoptite de îngerii din cer,
Oricât de dulce şi de clar, de cristalin.

poezie de Adam Lindsay Gordon, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!