Istorie stradală
Este-ntrebat ins, azi, pe stradă și-o alta, altul, tot un tânăr,
De ce în cărți era odată un Mircea, Bătrân, zis un Moș?
De unde până unde micul, se zice-unui Ștefan, cel mare?
Cât despre Cuza, e-o acuză jiletcii cu galon pe umăr...
Și ce-i galon, o fi gallon, ceva precum bidon, sau coș,
În care intră un patru litri, ceva aproape de-o căldare?!?
Matei... cum parcă-i se mai îi zice, se pare-i gară, Basarab,
Iar Gelu, Vlad, Menumorut, sunt trei etnici de aceeași gașcă?!
Cloșca-i la ferma lui Năstase, ouălelor mamă și-un simbol,
Iar Hassan, ce-i mai zis și Pașa, ar fi turcit, dintr-un arab!?
Afumați, Radu, a dăruit cârnați, pentru săraci, o pleașcă...
Crișan, uitasem, e de prin deltă; picior sau braț ceva... un ghiol!?
Viteazul, nu-i niciun Mihai! Habar n-aveți, este Becali!
De Cantemir, mai s-a auzit, c-ar fi facultativ, facultate,
De unde, ca privat, școală și diplome s-ar lua ușor,
Dar nu se recunosc, se pare, de europeni... niște canalii!
Movila țării-i un alt Radu, ce-a dat-o la posteritate,
Să nu se ascundă-n spate Lupu... Vasile... cică un lupușor.
De Baia, zid, nici auzit, nu este și nici că le-ar place;
Preferă Antalya, băi, la turci, toată nisip și fără... ziduri!
Călugă... renii sunt călugări, dintr-ăia de mănâncă renii,
Cum și Posada este-o râpă, pe care oricine po'a s-o atace;
Orice țigan, că-i loc mișto, să-și pună-n fote plin de hriburi...
Dacii fiind, cum se mai spune, dup-un loc, luptei... Războienii!
Moderni, sunt, știu, c-au și adresă, de e_mail, una ce-i Ro. vine,
Iar Mărășești, cunosc la fel, că este-o marcă de țigară!
La Plevna, e printre căpșuni și-n Spania o s-o găsești,
Nu pentru vreo "independență", că nu le este mult, mai bine!?
La fel știu despre-un Pelișor, ce-i pe undeva, o vilișoară...
Și-n fond ce-i? Care-i baiul? Sunt toate vechituri prostești!!!
Se oprește aici tot, din păcate, deși exemplele-s pe stradă,
La fiecare pas, prin școli și mai târziu, mult mai târziu,
Prin aule de conferințe; tâmplari, lăcătuși, secretare,
Ajunși politic avocați, medici-mister, soldați-paradă,
Făcuți generalii... de pace, cu bani, cârnați, ceva rachiu?!?
Domnitori noi, la rând știuții, cum ce-i ce-au fost... Praf, la dosare!
Sunt mulți și proș... răspunzătorii la microfoane-n gura mare!!!
Sper că-i știut, e-o alegorie!... Dar nu la mare... depărtare.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre școală
- poezii despre Ștefan cel Mare
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sărăcie
- poezii despre simbolistică
- poezii despre religie
- poezii despre prezent
- poezii despre politică
- poezii despre picioare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.