Evanghelina
Ah, ah, pierdută Evanghelina
Sentimentele tale nu mai au ton,
Pun viața mea în loc de fisă
Și cade uitarea din telefon.
Te-am așteptat carte de carte
Rătăcind prin mine ca într-un circ pustiu,
Aluneci prin peșteri tot mai departe
Mi-e mâna așteptare și nu mai pot să scriu.
Căruțașii norocului de mult au plecat
Drumul ruginește sub urmele lor,
Mi-a ars tinerețea prin marile gări
Așteptând să vină ordinul de zbor.
Ghidul bătrân de singurătate
Iluminând sub zăpezi, atât am rămas,
Cuvintele tale ard în neștire
Peste veșnicia turnului cu ceas.
Ah, ah, pierdută Evanghelina
Te aștept, te aștept la drumul de jos
Cum cade carnea de pe mine
Tot învățând să mor frumos.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petre Ivancu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.