Mac de neuitare
Plăsmuiri năuce se aștern grăbite,
Între zi și noapte pe cărări de fum,
Printre geana lunii, stele rătăcite,
Se strecoară palid între foi de-album.
Te petrec cu gândul, șterg indiferențe,
Din miraj sentința iernii a rămas,
Florile de gheață scriu cu ger absențe,
Cer fardat cu iele țes un bun rămas.
Îți trimit eșarfe ninse cu tăcere
Și un stol de vise ca un ultim dar,
Resturi de iluzii, n-am nimic a-ți cere,
Brume de-amintire fi-vor în zadar!
Te vor ține-n brațe aripi de himere,
Vei păstra sărutul ultim, de sfârșit,
Inserări albastre, crudă mângâiere
Vor durea o clipă. Uită! Te-am iubit!
Te va duce trenul într-o gară ninsă,
Buze-nzăpezite îți vor amorți,
Îți voi fi de-a pururi lacrimă ne-nvinsă,
Nici îngheț, nici stele nu vom împarți!
Am să chem un înger rana să-ți aline,
Eu voi fi departe, mac de neuitare,
De-ți va plânge dorul, caută-mă în tine,
Nufăr de iubire, stins din nepăsare.
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ninsoare
- poezii despre iubire
- poezii despre gheață
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre trenuri
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.