Gardianca şi umbra

O văd şi acum, în uniformă, râdea şi plângea,
Cameleonic, din ce bolgii venea?
Lângă ea, Platon din Texas,
Greceşte vorbea, tot greceşte,
Unul bolund, gras, rotund, din Vangheliada
Istorică, tot turuia versuri spumând,
Ca o cascadă folclorică.
Eu mă suiam pe un nour să văd
Jungla din neguri pe albe,
Cum leoparzii vânaţi de bursuci
Se-mperecheau cu vânatul.
Ostro-mamuţii mai mititei
Sluj îi făceau gardiencei,
Ea fluiera, ei jucau, bieţi căţei,
Cât e de stranie-i historia.
Mulţi înţelepţi ascultă de-un prost
Cu picioare de masă, totuşi leoaica
E mai de preţ, pare un guşter gardianca.
Iată cocorii, tremură-n bălţi
Mulţi brotăcei fără carte,
Unii ucid în vis, alţii treji,
Visul şi scrisul se caută.
Unii îşi riscă viaţa scriind,
Alţii o riscă la rişcă,
Unul te pişcă, altul gândind,
Poate urca Chomolungma.
Fluture mare de diamant,
Pare-o petală tăiată,
Se reaşează pe un genunchi
Al gardiencei culcate.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Borids Marian Mehr
Votează! | Copiază!