Jertfit întru zidire
Ți-au înflorit castanii, profesore, la tâmple
Și porțile luminii mereu îți sunt deschise
Vin îngeri să se-nfrupte și cu nesaț să-și umple
Cămara cu povețe ca să-și clădească vise.
Tu îi primești pe toți și ești precum o carte
Pe care-o răsfoiesc, setoși, filă cu filă,
Își iau din ea cuvântul și pleacă mai departe
Uitându-te pe-un raft, uzată și fragilă.
Pe-altarul de lumină aștepți crucificarea,
Un manuscris îți este întreaga ta trăire,
Iar slovele cu suflet au întregit lucrarea
Și pe copertă-i scris jertfit întru zidire.
poezie de Angelina Nădejde (4 februarie 2014)
Adăugat de Angelina Nădejde
Votează! | Copiază!
1 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 14 februarie 2014: |
Frumoasă poezie, ai ales ceva diferit și frumos. Mulțumesc. |