Dezgust

Regurgitus sunt astăzi, jălbar cu multe ţinte,
"On target" denumite, în snob de nou model,
De aşcoliţi ce adună diplome-n crez, ce minte;
E-o clonă din furat şi bou e-ou... din viţel!

Şi-i multă mult minciuna, tupeul cu hoţia,
Că-s devenite merit, cu titluri de nobleţe,
Ne păcălind şi ţara, pe cel ce dă simbria...
Şi moare un neam... odată, predestinat să-nveţe?!

Mă jur pe toţi strămoşii s-audă, să-i trezesc
Din os sfinţit străjeri, din cultul rusticism
Să curme redundantul, pe cei ce săvârşesc
Ruşinea dezlânată... şcoliţii-n empirism!

Estomacabil simţ 'n icterice sechele
Îmi lasă gust amar, îmi sparge voal-timpane...
Şi-s depăşit că-s mulţi, sus-puşii de lichele,
Ce etnia îmi conduc... aleşi din proşti, cotloane!

Nici moartea nu-i îndeajuns la reproduşii-n copii,
Mai sadice-n pervers, cu spirit mai japcan;
Inculţi cu şcoli plătite, cu mers ca interlopii,
Ce-şi fac adepţi din leneşi... tipare, după şan!

Şi mor de-atât necaz, că dacă-mi pierd şi limbă
Nu am cum să mai spun şi n-o să am nici cui...
Mă rog la Dumnezeu, că poate lume schimbă
Cu alţii noi, din vechii... Lui, ce-are îndestui!?!...

Cum Doamne, pe Pământ, alţii-s altfel? Să-mi spui!

PS
Nu-s sigur Eminescu, dar mă-ntreb c-o povaţă;
Ai noştri tineri, oare, tot la Paris învaţă???

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!